Tehnica scaunului gol este adesea asociată cu școala terapiei gestalt. Aceasta este o abordare distinctă în psihoterapie, care pune accent pe conștientizarea prezentului, interacțiunea cu mediul și asumarea responsabilității personale.

“Gestalt-istul” folosește frecvent această tehnică pentru a ajuta clienții să exploreze și să lucreze cu aspecte din propria viață într-un mod experiențial și concret.

Fritz Perls, unul dintre fondatorii terapiei gestalt, este cunoscut pentru introducerea și dezvoltarea acestei metode. Totuși, tehnica a fost ulterior adaptată și integrată în alte forme de terapie, precum cea experiențială, cognitiv-comportamentală sau integrativă.

În practică, această tehnică presupune plasarea unuia sau mai multor scaune într-o încăpere, cărora li se atribuie roluri simbolice – persoane reale sau imaginare, sau chiar părți ale sinelui. Clienții sunt încurajați să „dialogheze” cu aceste scaune, exprimându-se liber.

Iată câteva moduri în care poate fi folosită tehnica scaunului gol:

• Explorarea conflictelor interioare: identificarea și reconcilierea părților contradictorii ale sinelui.
• Lucrul cu traume sau relații dificile: facilitarea procesului de vindecare prin exprimarea emoțiilor față de persoane din trecut sau prezent.
• Dezvoltarea empatiei și înțelegerii: accesarea unei perspective mai largi asupra propriei persoane și a celorlalți.
• Explorarea identității: înțelegerea aspectelor multiple ale personalității și clarificarea direcției în viață.
• Eliberarea emoțională: exprimarea și conștientizarea emoțiilor reprimate.

Această tehnică oferă un cadru sigur, ghidat de terapeut, în care clientul poate experimenta momente de claritate profundă, insight și eliberare emoțională. Poate aduce schimbări reale în gestionarea problemelor psihologice și în dezvoltarea personală.

Fă din viața ta arta ta!
@Elena Dordea